Criza care a divizat Egiptul demonstrează că o ţară unde diferiţii actori ai puterii sau din diferitele sectoare ale societăţii nu reuşesc să ajungă la un echilibru, la aproape doi ani de la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak în februarie 2011.

Islamiştii aflaţi la putere şi opozanţii liberali sau laici, militarii, magistraţii, etc. sunt implicaţi în lupte pentru putere sau pentru influenţă complexe, în care se joacă viitorul celei mai populate ţări din lumea arabă, cu 83 de milioane de locuitori.

Care sunt prerogativele preşedintelui Morsi?

Prerogativele sale sunt aproape nelimitate. Morsi dispune de putere executivă, precum şi legislativă, datorită dizolvării în iunie a Adunării (parlamentul). Decretul său din 22 noiembrie a scos decizile sale de sub controlul judiciar. Morsi subliniază că aceste prerogative excepţionale vor înceta odată cu adoptarea noii Constituţii. Această criză i-a determinat pe unii să considere că preşedintele ales din rândurile Fraţilor Musulmani a mers prea departe în dorinţa de a-şi consolida puterea.

"Eroarea de calcul a lui Morsi" a fost aceea de a crede că victoria în alegeri "i-a dat lui şi partidului său mandatul de a guverna ţara fără să-i pese prea mult de cei care nu sunt de acord cu el", apreciază specialistul în situaţia din Egipt, Steven Cook, în revista americană Foreign Affairs.

Care sunt aspectele legate de referendumul constituţional?

Noua Constituţie va permite instaurarea unui sistem de putere mixt, jumătate prezidenţial, jumătate parlamentar, întocmai ca într-o democraţie modernă, potrivit susţinătorilor. Adversarii denunţă slabele prevederi cu privire la drepturile omului (femeilor, liberţăţii de expresie, religiei), lăsând deschisă posibilitatea deviaţiilor şi monopolizării puterii de către Morsi şi prietenii săi. Anumite articole pot deschide cale unei extinderi a legi