INS a confirmat ieri previziunile sumbre privind economia. Scăderea de 20% a agriculturii a diluat creşterea economică după primele 9 luni până la 0,2% (faţă de +0,8% după primul semestru). Având în vedere că nici industria, nici exporturile nu dau semne încurajatoare, singura speranţă pentru ca economia să nu închidă anul pe minus se leagă de consumul privat.
Guvernul a schiţat iniţial un proiect de buget pe 2012 care prevedea o creştere de 1,8-2,3%, apoi a tot ajustat în jos, o dată cu el coborând ştacheta majoritatea analiştilor din bănci, FMI etc. După jumătatea anului, când PIB-ul avansa cu numai 0,8%, estimarea autorităţilor a fost coborâtă la 1,2%, FMI vedea 0,9%, iar BCR dădea 0,7%. Ieri, INS a confirmat rezultatele după trimestrul al treilea: economia a avansat în primele luni cu numai 0,2%, în condiţiile în care între iulie-septembrie am avut o scădere de 0,6% a PIB-ului faţă de perioada similară a anului trecut.
Prima întrebare care s-ar pune aici este cum de există o diferenţă atât de mare între estimare şi realitatea din teren? Iar a doua: de ce proiecţiile seamănă atât de mult între ele, deşi emitenţii sunt atât de diferiţi - Guvern, FMI, diferite bănci etc.? Explicaţia este că astfel de prognoze reprezintă proiecţii liniare ale unei situaţii din trecut, care nu includ accidentele spectaculoase de parcurs (seceta), iar majoritatea analiştilor preferă să se înşele în haită (nimeni nu e sancţionat când toţi greşesc) decât să aibă dreptate pe cont propriu asumându-şi riscul unei viziuni diferite.
Seceta a afectat PIB-ul
Revenind la fotografia PIB-ului, INS confirmă efectele secetei: scăderea volumului de activitate cu 20% în agricultură. Cum agricultura are o contribuţie de aproximativ 7% în formarea PIB, efectele sunt importante. De altfel, în septembrie scriam în România liberă că „e clar că agricultura, cu o suprafaţă to
