"Suntem un model în tratamentul acordat minorităţilor. Avem competenţe pe care le putem «exporta» gratuit”
Cu ocazia celei de-a opta reuniuni a miniştrilor afacerilor externe ai României, Bulgariei şi Greciei, desfăşurată în 12 noiembrie la Sofia, unde s-a stabilit o conduită unitară a celor trei state în problemele europene aflate la ordinea zilei, Titus Corlăţean, ministrul român, a avut o întrevedere cu asociaţiile românilor din ţara gazdă. Amintindu-şi de vremurile în care a condus Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, când a înfiinţat cele 19 şcoli duminicale în limba română în satele de pe Valea Timocului Bulgăresc, Titus Corlăţean şi-a arătat mâhnirea că între timp şcolile au fost închise, denunţând, sub acoperirea limbajului diplomatic, politicile aberante ale Greciei şi Bulgariei, care excelează în trista performanţă de a nu recunoaşte şi de a nu acorda nici un drept comunităţilor româneşti/aromâneşti de pe teritoriile lor. Întrucât problema românilor din afara graniţelor României este pe larg urmărită şi dezvoltată în paginile revistei "Formula AS”, i-am solicitat domnului ministru Titus Corlăţean un interviu.
"Unele state vecine recunosc comunităţilor româneşti doar statutul de minoritate lingvistică, nu şi etnică, negând astfel României dreptul de stat înrudit”
- Problema românilor aflaţi în vecinătatea imediată a graniţelor României a fost pasată, vreme de două decenii, de la o guvernare la alta. Care este poziţia actuală a MAE faţă de aceşti români?
- Pornind de la premisa că românii de peste hotare sunt parte a spiritualităţii româneşti, unul din obiectivele fundamentale ale politicii noastre externe îl reprezintă păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din statele vecine şi din emigraţie. Abordarea MAE vizează sprijinirea comu
