- Cultural - nr. 238 / 7 Decembrie, 2012 CUVINTELE NATIUNII (II) Pamant – glie stramoseasca, popor – neam Pamant, pamanturi, s.n. 1. Planeta a sistemului solar, locuita de oameni (…) 5. Teritoriu, regiune, tinut, p. ext. tara, patrie (…) (lat. pavimentum). Un sinonim contextual al cuvantului pamant (sensul precizat la 5) este cel de glie, glii s.f. (pop.). Pamant, ogor, fig. patrie. Sinonimia este evidentiata in context, mai ales daca substantivul glie (in forma de singular) are ca determinativ adj. stramoseasca (forma feminina a adj.) stramosesc,-easca (derivat parasintetic cu prefixul vechi in limba stra – si sufixul adjectival vechi si foarte productiv – esc (-easca). "Intoarceti-va, oriunde veti fi, cu ochii spre acest scump pamant, pe care de mai bine de doua mii de ani au trait, au luptat si au murit parintii nostri… Ridicati-i in sufletele voastre un altar de vesnica dragoste…” (Simion Mehedinti). "De la holdele din Baragan/ (…). Am stiut ca tot ce ne calca pamantul/Devine pasnica recolta.” (Marin Sorescu). "Noi suntem seminte si pamantul e al nostru,/stim cel mai bine locul si patima si rostul” (Nichita Stanescu). Rugamintea din urma transmisa celui "schilav tot!” care se intoarce acasa de pe front, de catre cel ramas pe campul de lupta (fara viata), este sfasietoare: "Si-acum da-mi mana! A sunat/Cornistul de plecare/Du Oltului din partea mea/O calda salutare,/Si-ajuns in tara, eu te rog,//Fa-mi cel din urma bine:/Pamantul tarii sa-l saruti/Si pentru mine!” (George Cosbuc) (sublinierile ne apartin). Pamantul tarii, glia (mosia) stramoseasca e locul unde ne intoarcem pentru ca "Doar aici e unicul loc,/Unde cu un deget pot impinge/matasea intunericului/dincolo de sunete,/Sub norul de purpura/sa-mi culc umbra straina la picioarele muntelui,/in fiecare primavara.” (Lazar Ladariu). Popor, popoare s.n. 1. Forma istorica de comunitate umana, superioara trib