Aproximativ 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege parlamentarii, alegătorii putând să îşi exercite dreptul de vot numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul şi numai pe baza cărţii de identitate.

Alegătorii nu vor putea să folosească nici la aceste alegeri parlamentare cărţile de alegător.

Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.

Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului.

Fiecare alegător îşi va exprima votul personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă. De asemenea, votul exercitat este secret şi orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.

Legea menţionează că participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.

Deputaţii şi senatorii se aleg, la scrutinul de duminică, în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale.

Astfel, un deputat va reprezenta în Parlament 70.000 de locuitori, iar un senat