Duminică, românii îşi aleg parlamentarii pentru următorii patru ani. Fiecare alegător trebuie să cunoască un set minim de reguli pentru ca votul său să fie considerat valabil exprimat, dar şi cum să evite plata unei amenzi sau chiar închisoarea pentru încălcarea legislaţiei electorale. Cât despre ce au votat şi ce a ieşit, prognozele sunt mai greu de făcut deoarece anomaliile Legii electorale provoacă situaţii în care câştigătorul dintr-un colegiu poate rămâne acasă, în favoarea altui candidat ce a obţinut mai puţine voturi.

Cei mai matinali alegători pot vota începând cu ora 7, procesul de votare derulându-se până la ora 21. Au drept de vot cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, dacă aceasta a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. În schimb, nu pot vota alienaţii mintal şi deţinuţii care şi-au pierdut drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat. Votul se exercită în mod secret, fiind interzis accesul concomitent a două sau mai multe persoane în aceeaşi cabină de vot. De asemenea, nu este permisă fotografierea buletinului de vot. Fiecare alegător trebuie să se prezinte la secţia de votare cu buletinul sau cu cartea de indentitate valabile.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor de vot. Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care după verificarea înscrierii în lista electorală îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”. Alegătorii votează separat, în cabine închise şi aplică ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care po