Ar putea fi necesară o „revoluţie” pentru a ajuta instituţiile bancare să devină atât mai eficiente, cât şi flexibile pentru clienţii lor. Există două perioade în care poate fi împărţit sistemul bancar modern – înainte de criza din toamna anului 2008 şi după.
Industria bancară este departe de a „ieşi din întuneric”, au avertizat economiştii de la Boston Consulting Group, companie americană de consultanţă care lucrează cu unele dintre cele mai mari instituţii financiare din lume, într-un raport publicat în luna septembrie privind viitorul băncilor.
Randamentul mediu obţinut de un acţionar din portofolii bancare rulează acum la mai puţin de jumătate din nivelul la care se afla înainte de criza de creditare şi de tensiunile financiare din 2007 şi 2008. Şi puţini se aşteaptă acum la o redresare dramatică în viitorul apropiat, notează jurnaliştii cotidianului britanic „The Telegraph”.
Motivele sunt diverse, dar se rezumă în mod special la doi factori – economia şi reglementarea. De fapt, combinând deteriorarea economiei globale şi răspunsul politicienilor şi al autorităţilor de reglementare s-a creat o situaţie mult mai dificilă pentru bănci să realizeze acelaşi randament uriaş de care erau capabile în anii de boom economic.
Din punct de vedere economic, este limpede că tensiunea din zona euro, recuperarea lentă a SUA şi temerile unei încetiniri a dezvoltării Asiei au frânat capacitatea de a face bani chiar şi a celor mai diverse grupuri bancare la nivel mondial.
Să luăm cazul băncii JP Morgan. Grupul părea un câştigător evident al crizei financiare până când s-a aflat despre efectuarea mai multor tranzacţii de miliarde de dolari pe pieţele obscure de instrumente derivate, care au lăsat în urmă pierderi mai mari de două miliarde de dolari.
Pentru o bancă de mărimea JP Morgan, pierderile erau controlabile, dar au demonstrat presiunea la
