Regula primelor electorale poate modifica radical structura Parlamentului, nu numai la nivel de atribuire a mandatelor, ci şi ca număr de parlamentari.

Exemplificăm mecanismul adjudecării mandatelor parlamentare de către competitorii electorali pornind de la o circumscripţie, adică un judeţ, cu 10 colegii. Avem, deci, în acest caz, 10 mandate de deputat.

Să presupunem că, în urma scrutinului, în circumscripţia noastră, numita circumscripţia X, partidul A obtine 60% din voturi, partidul B 20% şi partidul C tot 20%. Aşa arată votul popular la nivelul întregului judeţ. În consecinţă, potrivit scorului general obtinuţ, avem următoarele:

partidul A va câştiga 6 colegii, deci 6 mandate de deputatpartidul B 2 colegiipartidul C tot doua colegii.

Această formulă de atribuire rămâne neschimbată în condiţiile în care nici unul dintre partidele competitoare, în cazul nostru partidul A, nu obtine mai mult de 50% din voturi în mai multe colegii decât îi revin potrivit procentului obţinut la nivelui întregii circumscripîii. Adică în mai mult de 6 colegii. Dar acest lucru se poate întâmplă, caz în care intervine regula primelor electorale.

Să presupunem că în circumscripţia noastră, partidul A obţine peste 50% din voturi în toate colegiile existente - lucru perfect posibil, ţinând cont de procentul foarte mare obţinut la nivelul întregului judeţ. Potrivit legii, dacă un competitor primeşte într-un colegiu mai mult de 50% din voturi, atunci el isi adjudeca in mod direct colegiul respectiv. In cazul nostru, partidul A va castiga toate cele 10 colegii, trimitandu-si in Parlament Romaniei 10 deputati.

Dar ce se întâmplă cu ceilalti doi competitori care au fost votati, cumulat, de 40% dintre electorii circumscriptiei de față? Îşi pierd colegiile? Sunt ignoraţi 40% dintre votanti? Nicidecum. Într-o astfel de situatie numarul de coleg