Fermierii clujeni sunt tot mai deznădăjduiţi. Crescătorii de animale privesc cum fermele pe care le conduc riscă să ajungă la faliment. Furajele puţine şi de slabă calitate, dar şi lipsa apei din această perioadă îi îngenunchează pe aceştia.
Producţia de lapte a scăzut considerabil, iar viitorul zootehniştilor arată sumbru.Efectele secetei din această vară se cunosc acum, spun fermierii clujeni. De exemplu, cantitatea precum şi calitatea furajelor au scăzut considerabil. În ceea ce priveşte producţi, aceasta a înregistrat şi ea o scădere dramatică. În Cluj de exemplu, o fermă de vaci cu un efectiv de 200 de capete chiar şi-a închis porţile.
Seceta prelungită distruge afacerile fermierilor. Cifrele indică un adevăr crunt: pe piaţă se găsesc cu 60% mai puţine furaje, iar cele existene se vând la preţuri mai mari cu 40 de procente faţă de anul trecut. La toate acestea se adaugă şi o producţie slabă de lapte.
"Dacă raportăm la producţia de anul trecut , în această perioadă avem cu aproximativ între 35 şi 40%, mai mică canitatea de lapte pe care o produce cooperativa. Aceasta se datorează în mare parte secetei care continuă şi la această oră şi pe de altă parte preţului laptelui", explică fermierul Dan Ţandrea, din Apahida.
Dacă anul trecut, Dan Ţandrea avea peste 250 de capete, acum mai are circa 170. Nu la fel de norocos a fost un coleg de-al său, din cooperativa agricolă din care face parte.
"Din cadrul cooperativei,o fermă a fost lichidată, s-au vândut efectivele în totalitate, celelalte ferme înregistrând scăderi puternice ale efectivelor", spune Dan Ţandrea.
Dacă în Occident, fermele situate în afara oraşelor au utilităţi asigurate de stat, în România lucrurile stau altfel. Crescătorii de animale sunt nevoiţi să se descurce cum pot.
"Nu avem putere financiară efectiv să ducem câte 5-6 kilometri, 10 kilometri chiar aduc
