* ADEVARUL

* Povestea fraudelor electorale în România din 1870 încoace. "Revoluţia statului împotriva cetăţenilor săi"

Mita, bătăile, furtul voturilor, campaniile denigratoare, manipularea şi abuzurile au apărut odată cu primele alegeri organizate în ţara noastră. În ultimii 150 de ani, n-a existat, practic, nici măcar un singur scrutin cu adevărat liber şi democrat. Multe dintre metehnele actuale au corespondent la 1870. România n-a cunoscut, în istoria sa, alegeri cu adevărat democratice. Legendele născute în special după Revoluţia din 1989, care avansau existenţa unei aşa-numite "perioade de aur" a democraţiei din ţara noastră în anii interbelici (dar şi, ca variaţie, perioada 1880-1910), sunt fără fundament real. Toate problemele identificate de presă şi de societatea civilă - deficienţele votului uninominal, mita electorală, finanţarea ilegală, sprijinirea interesată a politicienilor de clanurile interlope, implicarea ilegală a organelor statului - vor afecta probabil şi alegerile de duminică aşa cum s-a întâmplat şi în secolul al XIX-lea, în anii interbelici şi după 1990.

* ANALIZĂ Alegeri de duminică. De ce e posibil ca USL să nu strângă 4 milioane de voturi

O prezenţă la vot de sută la sută înseamnă 18.248.414 de cetăţeni români care ar trebui să pună ştampila pe buletinele de vot. Astăzi, la alegerile parlamentare, această cifră e corectă deşi în urmă cu şase luni, cu ocazia suspendării, era considerată eronată. Prezenţa la vot la alegerile generale e mai mică decât la locale. Ea va fi, în varianta optimistă, situată undeva la 45%, conform unui sondaj IMAS din 5 decembrie şi în cea realistă, la 40%. Asta înseamnă că vor vota aproximativ 7 milioane de alegători. Dacă PP-DD obţine 15 procente, cota minimă din toate sondajele, asta înseamnă un milion de voturi. Dacă UDMR îşi face planul, obţine 500.000, iar dacă ARD trece de nivelul de d