Se incheie cea mai anosta si mai inutila dintre campaniile electorale din cate a vazut Romania in ultimii 22 de ani. Ii inteleg pe cei, majoritari, care nu se vor duce la vot pentru ca nu au ce alege si au obosit sa dea voturi negative, de ura sau de teama.
Exista totusi si o exceptie.
Exista o batalie intr-un colegiu bucurestean care poate fi considerata simbolica pentru situatia actuala a Romaniei. Exista un candidat pe care eu cel putin l-as vota cu toata inima si cu toata bucuria, fara a ma interesa macar sub ce sigla candideaza. Pentru ca el ar trebui sa fie un exemplu viu si zguduitor pentru o intreaga Romanie.
In colegiul 8 din Bucuresti, pe feuda lui Piedone, Iulian Craciun il infrunta pe Dan Voiculescu. Iulian Craciun este un tanar cu grave dizabilitati. Sufera de atrofie spinala musculara de tip 3, ceea ce inseamna ca are sub 10% din abilitatile fizice ale unui om obisnuit. O mana de om, intr-un scaun cu rotile, dar cu niste ochi in care stralucesc o bucurie de viata si o inteligenta magnetice.
Barbatul acesta al carui destin parea a fi unul marginal si-a invins nesansa si si-a croit o viata nu numai normala, ci chiar fericita. Are o firma de succes in domeniul IT (printre clientii sai se numara, spre exemplu, Automobile Bavaria), are o sotie si un copil.
Pana sa fie lovit pe trecerea de pietoni de Genica Boerica era un anonim. Dar nici atunci nu a pozat in victima, ci in cetatean care-si apara drepturile in fata unui "barosan". Este ceea ce face si acum in campania electorala. Nu mizeaza pe compasiune.
Are idei, are solutii, are umor si replica, posteaza pe Facebook articole din The Economist. Este simplu, direct, uman, bate din usa in usa, este absolut atipic pentru politica romaneasca, inclusiv pentru partidul care are onoarea sa-l aiba sub sigla sa. Deviza lui este - Nu exista "nu s
