În timp ce Mario Draghi,preşedintele Băncii Central Europene (BCE), asista la dezintegrarea pieţelor din zona euro la sfârşitul lunii iulie, a notat două fraze pe marginea unui discurs de rutină adresat investitorilor britanici. Efectul a fost schimbarea evoluţiei crizei monedei europene, care a urmat acelaşi curs în ultimii trei ani.
„În timpul mandatului nostru, BCE este pregătită să facă orice este nevoie pentru a proteja euro”, a declarat Mario Draghi. „Şi, credeţi-mă, va fi suficient.”
BCE a refuzat mult timp să-şi folosească cele mai puternice instrumente – tiparniţa de bani – care ar salva guvernele europene în lupta cu datoriile. Bundesbank, influenta bancă centrală a Germaniei, a tras un semnal de avertizare cu privire la consecinţele pe care le-ar putea avea iniţiativa Băncii Centrale Europene. Italianul Draghi a fost avertizat că astfel ar sfida cel mai important acţionar al său.
Neîncrederea investitorilor în revenirea euro l-a convins pe oficial că nu există o altă soluţie. Creditorii întorceau spatele Spaniei şi Italiei, unde insolvenţa unui guvern putea destrăma iluzia unei Europe unite şi zgudui economia globală.
Decizia BCE de a tipări monedă pentru a acoperi datoriile ţărilor cu probleme a dat startul fazei decisive a bătăliei Europei pentru salvarea monedei unice. Dacă iniţiativa BCE de a realiza infuzia de capital eşuează în stabilizarea pieţelor şi nu va câştiga timp de redresare pentru ţările lovite de criză, atunci nimic altceva nu va reuşi, sunt de părere economiştii.
Chiar dacă ar funcţiona, BCE se va transforma într-o instituţie cu totul diferită care va fi abandonat metodele unei economii cu practici strict „ortodoxe”, profil ce i-a conturat identitatea în ultimul deceniu. O bancă centrală mult mai activă, bine-primită în majoritatea ţărilor europene, se confruntă deja cu scepticismu