-AA+A

Istoria alegerilor: Câţi români s-au prezentat la vot în 1990. Alegeri în urmă cu 100 de ani Numărul românilor care se prezintă la vot a scăzut constant din 1990 încoace. Atât de mult încât, în 2008, la ultimele alegeri legislative, la urne s-au prezentat mai puţin de jumătate dintre cei care au votat la primul parlament democratic, în 1990. Astfel că o minoritate a decis pentru majoritatea românilor.

Românii sunt din ce în ce mai dezamăgiţi de clasa politică. Şi mai sceptici. O demonstrează prezenţa la vot, care a scăzut constant în ultimii ani.

În 1990, primul Parlament democratic, dar cu un mandat scurt, a fost ales de 86,19% dintre români. Doi ani mai târziu s-au prezentat la urne cu 10% mai puţini alegători.

În 1996, au votat aproape la fel de mulţi români ca în 1992. Însă după zece ani de democraţie, românii au început să taxeze din ce în ce mai dur clasa politică. Astfel, în 2000 s-au prezentat la urne 65,31%, în 2004 - 58,93%, iar în 2008 -doar 39,26%.

La primele trei alegeri parlamentare, cei mai conştiincioşi au fost votanţii din secuime. În 1992 şi 1996, pe primul loc în privinţa prezenţei la vot s-a situat Harghita, iar în 2000 - Covasna. În 2004 şi 2008, votanţii fideli s-au regăsit în estul ţării, în Constanţa, respectiv sudul României, în Teleorman.

Cei mai sceptici alegători au fost de-a lungul timpului în Giurgiu, Gorj şi Satu Mare - judeţ care s-a plasat pe ultimul loc în privinţa numărului de alegători la două scrutine consecutive. La ultimele alegeri parlamentare, cei mai sceptici votanţi au fost în Bucureşti.

Sondajele de opinie de anul acesta indică însă o tendinţă de revigorare. Prezenţa la vot este estimată la cel puţin 49% şi cel mult 52% din electorat.

Campania electorală pentru alegerile din 9 decembrie se încheie. În această perioadă, vocile care s-au auzit cel mai mult au fost