Primele texte sumeriene si egiptene care se cunosc dateaza din mileniul IV i.Hr. Dar acestea nu sunt carti. Sunt insemnari sporadice sau sistematice, de cele mai multe ori incrustate in piatra sau pe teracota arsa.
Cel mai vechi pseudonim
Numai piatra sau materialul petrificat au putut rezista vremurilor. Este putin probabil ca acesti oameni din vechime sa fi scris si pe alte materiale, dar chiar daca au facut-o, opera lor nu ar fi avut cum sa ajunga la noi.
Depasind aceste texte sporadice, cercetatorii sunt de acord ca cel mai vechi document literar complet dateaza din anul 2600 i.Hr. si reprezinta invataturile regelui Shuruppak catre fiul sau Ubara-Tutu, despre care legenda spune ca a fost ultimul rege inainte de Potop, scrie si Factroom.
Invataturile, gasite cu ocazia unor sapaturi la Abu Salabikh, Irak, sunt scrise cu litere cuneiforme si au un continut bine articulat, cu toate ca existenta acestui rege Shuruppak este pusa la indoiala de istorici, care considera ca atat el, cat si fiul sau, sunt o creatie a legendei.
Este mai curand opera unui stiutor de carte inzestrat cu talent, care a faurit poate cel dintai pseudonim literar din istorie.
Dar indiferent care este autorul, textul exista si, desi documentul nu are formatul unei carti, el este conceput unitar, alcatuit din 260 capitole. "Sfaturile" sunt uneori la maniera imperativa, dar alteori contin metafore demne de a fi si astazi apreciate.
Reconstituirea unei date
Un prim document caruia i se poate atribui denumirea de "carte" si nu cea de "piatra" sau "tableta", este indiscutabil lucrarea budista "Sutra Diamantelor", care poarta pe ea data aparitiei.
Aceasta rezulta din frumoasa incheiere specificata in text, astfel: "Am imprimat cu respect, eu Wang Jie, pentru ca aceasta sa fie distribuita gratuit tutu
