Alegerile parlamentare de duminică s-au desfăşurat în 315 colegii uninominale pentru deputaţi şi 137 de colegii pentru senatori, iar procesul de alocare a mandatelor cuprinde două etape de repartizare - pe circumscripţie şi pe ţară - şi două etape de atribuire efectivă a mandatelor.
Mandatele de deputat şi de senator vor fi atribuite de birourile electorale de circumscripţie, potrivit voturilor obţinute de candidaţi şi ţinându-se cont, în unele cazuri, de rezultatele formaţiunilor politice din care fac parte.
Pentru a câştiga mandatul în prima etapă, un candidat trebuie să obţină majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul în care a candidat (50 la sută plus 1).
În această etapă, mandatul este atribuit în sistem majoritar uninominal, adică vor primi mandate candidaţii din colegiul uninominal care obţin majoritatea voturilor în acest colegiu.
Legea nu permite, însă, ca un candidat care a îndeplinit această condiţie să primească un mandat de deputat sau de senator dacă partidul din care face parte nu a strâns cel puţin 5 la sută din voturile valabil exprimate la nivel naţional pentru toate partidele. Dacă respectivul candidat a fost propus de o alianţă, aceasta trebuie să strângă 8 la sută din voturile valabil exprimate la nivel naţional.
Prevederile din legea electorală reglementează şi "pragul alternativ", ce va permite unui partid care nu a obţinut 5 la sută să fie totuşi reprezentat în Parlament.
Partidul va atinge pragul alternativ dacă, în şase colegii de deputat şi în trei colegii de senator, candidaţii săi vor obţine cele mai multe voturi, fără să existe cerinţa ca aceştia să primească 50 la sută plus 1 din voturile valabil exprimate.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, condiţia obţinerii a şase colegii uninominale pentru Cameră şi trei pentru Senat se consideră îndeplinită indiferent dacă
