Alegerile parlamentare de duminică s-au desfăşurat în 315 colegii uninominale pentru deputaţi şi 137 de colegii pentru senatori, iar procesul de alocare a mandatelor cuprinde două etape de repartizare - pe circumscripţie şi pe ţară - şi două etape de atribuire efectivă a mandatelor.
Mandatele de deputat şi de senator vor fi atribuite de birourile electorale de circumscripţie, potrivit voturilor obţinute de candidaţi şi ţinându-se cont, în unele cazuri, de rezultatele formaţiunilor politice din care fac parte. Pentru a câştiga mandatul în prima etapă, un candidat trebuie, să obţină majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul în care a candidat (50 la sută plus 1). În această etapă, mandatul este atribuit în sistem majoritar uninominal, adică vor primi mandate candidaţii din colegiul uninominal care obţin majoritatea voturilor în acest colegiu.
Legea nu permite, însă, ca un candidat care a îndeplinit această condiţie să primească un mandat de deputat sau de senator dacă partidul din care face parte nu a strâns cel puţin 5 la sută din voturile valabil exprimate la nivel naţional pentru toate partidele. Dacă respectivul candidat a fost propus de o alianţă, aceasta trebuie să strângă 8 la sută din voturile valabil exprimate la nivel naţional.
Prevederile din legea electorală reglementează şi "pragul alternativ", ce va permite unui partid care nu a obţinut 5 la sută să fie totuşi reprezentat în Parlament.
Astfel, la nivel de judeţ, biroul electoral de circumscripţie calculează, în funcţie de coeficientul electoral şi de voturile primite de un partid în acea diviziune administrativ-teritorială, separat, câte mandate de deputat şi câte mandate de senator se cuvin respectivului partid. Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripţii şi se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecu
