Regula primelor electorale poate modifica radical structura Parlamentului, nu numai la nivel de atribuire a mandatelor, ci şi ca număr de parlamentari. Când apar primele electorale şi care sunt consecinţele lor vedeţi în materialul următor.
Exemplificăm mecanismul adjudecării mandatelor parlamentare de către competitorii electorali pornind de la o circumscitie, adica un judet, cu 10 colegii. Avem, deci, in acest caz, 10 mandate de deputat.
Sa presupunem ca, in urma scrutinului, in circumscripria noastra, numita circumscriptia X, partidul A obtine 60% din voturi, partidul B 20% si partidul C tot 20%. Asa arata votul popular la nivelul intregului judet.
In consecinta, potrivit scorului general obtinut, partidul A va castiga 6 colegii, deci 6 mandate de deputat, partidul B 2 colegii iar partidul C tot doua colegii. Aceasta formula de atribuire ramane neschimbata in conditiile in care nici unul dintre partidele competitoare, in cazul nostru partidul A, nu obtine mai mult de 50% din voturi in mai multe colegii decat ii revin potrivit procentului obtinut la nivelui intregii circumscriptii. Adica in mai mult de 6 colegii. Dar acest lucru se poate intampla, caz in care intervine regula primelor electorale.
Sa presupunem ca in circumscriptia noastra, partidul A obtine peste 50% din voturi in toate colegiile existente - lucru perfect posibil, tinand cont de procentul foarte mare obtinut la nivelul intregului judet. Potrivit legii, daca un competitor primeste intr-un colegiu mai mult de 50% din voturi, atunci el isi adjudeca in mod direct colegiul respectiv. In cazul nostru, partidul A va castiga toate cele 10 colegii, trimitandu-si in Parlament Romaniei 10 deputati.
Dar ce se intampla cu ceilalti doi competitori care au fost votati, cumulat, de 40% dintre electorii circumscriptiei de față? Isi pierd colegiile? Sunt ignora