Vreme de 4 săptămâni – care mi s-au părut lungi ale dracului – am fost nevoit să înghit cea mai mizerabilă, cretină, urâtă, jegoasă şi perversă campanie din toate la care mi-a fost dat să asist. Am fost implicat, ca parte activă, în vreo 5-6 campanii, dar atâta nemernicie şi prostie – mix mioritic – la un loc, nu mi-au văzut ochişorii. Nemaifiind membru al vreunei formaţiuni politice, am avut timp de studiat paleta, opţiunile aruncate votanţilor. Şi am avut ce studia: ARD-ul a încercat să-şi facă publicitate atât cât a putut, însă traiectoria acestei alianţe nu avea cum să fie către stele, când PDL (motorul României Drepte) scădea vertiginos în sondaje. Poate unele măsuri luate de foştii potentaţi sunt normale într-o vreme de criză prelungită, însă luxul şi îmbuibarea ostentative au supărat tare românul. Explică-i unui pensionar, unui profesor sau medic de ce i-a salariu şi pensie mult diminuate, în condiţiile în care afacerile tale (cele mai multe făcute cu statul) prosperă… Nu prea ai cum şi ce să explici! Nu mai vorbim de faptul că lumea asociază PDL cu Traian Băsescu – personaj nu tocmai popular, căruia i se umple constant frigiderul de carne felurită…
De cealaltă parte a baricadei, tocmai sub adăpostul urii populare pentru democrat-liberali, se află poziţionată, confortabil aş spune, USL. Acest colos politic se împarte în două laturi: latura de centru-dreapta (PNL+PC=LOVE) şi latura de centru-stânga (PSD+UNPR=LOVE). Cum uneori, din prea multă iubire, dai în ură, tot aşa au considerat şi membrii acestor micro-alianţe, care afirmă că-l urăsc pe Băsescu. Se prea poate, dar suntem curioşi cât vor ţine iubirea şi ura… Nu de alta, însă vin vremuri dificil de gestionat, în care Puterea se poate transforma, într-o noapte de iarnă, în Opoziţie. Evident, şi reciproca e 100% valabilă (şi chiar previzibilă – dar asta e o altă poveste). Relaţia complexă PSD-PNL-PC-
