* există numeroase metode de fraudare a alegerilor, aplicate deja la scrutinele anterioare - cu precădere la referendumul din iulie - şi depistate de procurori * nu există nicio garanţie că acestea nu au fost repetate, mai ales că miza alegerilor din 9 decembrie este una uriaşă: guvernarea pentru următorii 4 ani
Metodele de fraudare se aplică mai ales în localităţile rurale, în oraşele mici şi în secţiile de votare din cartierele mai izolate ori mai sărace ale municipiilor, zone sub controlul aproape total al autorităţilor locale, atât din punct de vedere al membrilor din comisiile de votare cât şi din cel al electoratului majoritar din zonă, format de regulă din oameni care depind de bunăvoinţa edililor locali (asistaţi social, beneficiari de ajutoare, rude ori membri loiali ai partidelor care deţin puterea locală). Astfel se explică, de fapt, prezenţa foarte mare în mediul rural, în anumite secţii de vot ori chiar în cazul unor localităţi întregi.
În mod normal, din comisia unei secţii de votare fac parte reprezentanţi ai mai multor partide, dar şi persoane neutre, care ar trebui să supravegheze modul în care se votează. Membrilor comisiei li se repartizează un număr de străzi, electoratul fiind îndrumat de la intrarea în secţie către un anumit membru al comisiei, în funcţie de adresa de domiciliu a fiecăruia.
În multe cazuri se mizează pe presiunea psihologică care se pune pe cei din comisii (de multe ori şomeri ori bugetari prost plătiţi), de aceea fraudele au succes mai ales în comunităţile izolate şi controlate de puterea locală, în care preşedinţii secţiilor de votare sunt din start subordonaţi (neoficial) acesteia.
Metodele de fraudare sunt simple şi se bazează pe complicitatea unor membri ai comisiilor şi pe neimplicarea persoanelor neutre, care preferă să nu observe neregulile - fie pentru a se feri de complicaţiile legate de
