Marti, 11 decembrie 2012, la ora 12,00 la Casa Sfatului din Brasov are loc vernisajul expoziţiei "Alcoolul, placere si viciu in Brasovul de odinioara". Demersul expoziţional aduce în faţa publicului un proiect inedit, care vizează fabricarea şi consumul băuturilor alcoolice la Braşov şi urmăreşte evoluţia acestora din Evul Mediu şi până în perioada regimului comunist. Expoziţia poate fi vizitată până la sfârşitul lunii ianuarie 2013.

Aşezarea la răscrucea drumurilor comerciale şi diversitatea meşteşugurilor, dreptul de târg şi dreptul de depozit au fost principalii factori de dezvoltare a comerţului în Braşovul medieval şi intensificare a acestuia pe toată durata istoriei moderne a oraşului. Apariţia hanurilor (secolul al XV-lea), construcţii prevăzute cu pivniţe largi, camere de oaspeţi şi cârciumi, s-a datorat numărului mare de negustori care asaltau oraşul în zilele de târg şi care aveau nevoie de adăpost sigur, atât pentru ei cât şi pentru marfa oferită spre comercializare.

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea la Braşov sunt atestaţi documentar berarii şi rachierii. Alături de fierbătoriile de bere, documentele amintesc de velniţele sau povernele de făcut rachiu. Acesta se făcea din tescovină sau drojdie, iar ţuica din prune. Vânzarea acestor produse se făcea în cadru instituţionalizat, Braşovul deţinând o cârciumă a oraşului supranumită „Casa de beţie”. Creşterea numărului populaţiei a dus la o creştere a cantităţii de băuturi alcoolice fabricate în oraş sau aduse de pe alte meleaguri spre a fi comercializate pe piaţa braşoveană.

Tendinţele modei apusene, în special cele de factură vieneză, au dus la apariţia cafenelelor, hotelurilor şi restaurantelor, localuri elegante în care orăşenii pretenţioşi petreceau o parte a timpului liber în compania muzicii.

Marea majoritate a populaţiei poposea în timpul liber la cârciumă, la ber