După un "annus horribilis" în cursul căruia a fost de mai multe ori pe pragul de a se destrăma, o Uniune Europeană în criză primeşte luni Premiul Nobel pentru Pace care îi răsplăteşte rolul în transformarea "dintr-un continent al războaielor într-un continent al păcii", comentează AFP.
Distincţia va fi înmânată în mod oficial celor trei preşedinţi - al UE, Herman Van Rompuy, Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi al Parlamentului European, Martin Schulz -, în cursul unei ceremonii ce va începe la ora 12.00 GMT la Primăria din Oslo.
Evoluând de la şase membri la 28 în curând, odată cu aderarea Croaţiei, Uniunea este creditată că a consolidat reconcilierea între duşmanii de ieri şi a ancorat democraţia şi drepturile omului după prăbuşirea regimurilor militare din Sud şi implozia blocului sovietic în Est.
Decernat într-o ţară care, în mod paradoxal, a respins aderarea de două ori, premiul intervine în timp ce UE traversează cea mai gravă criză din cei 55 de ani de istorie, obligând-o să aleagă între un plus de federalism şi o supravieţuire nesigură în forma sa actuală.
Conflictul dintre statele bogate din nord şi cele din sud, ultraîndatorate şi supuse unor dureroase măsuri de austeritate a provocat violente dezordini sociale şi o ascensiune a extremismului, cum s-a întâmplat în Grecia.
"UE traversează o perioadă dificilă", a recunoscut Van Rompuy duminică, în cursul unei conferinţe de presă la Institutul Nobel din Oslo. "Vom ieşi din această perioadă de incertitudine şi de recesiune mai puternici ca înainte", a adăugat el.
Premiul Nobel însă nu a reuşit să alunge defintiv vechii demoni. În ultimele luni, europenii au fost incapabili să ajungă la un acord cu privire la ieşirea din criză a zonei euro, la viitorul buget comun pentru 2014-2020 sau la cererea palestinienilor de ridicare a statutulu
