Victoria covarsitoare a USL-ului ramane o chestiune eminamente politica. Iar politica, desi importanta, nu este esentiala pentru viata unei comunitati. Esentialul il putem intrezari intr-un detaliu al alegerilor de duminica: rezultatul final din Colegiul 8 Bucuresti. Acolo putem admira, in incontestabila sa realitate, cel mai dureros esec al Romaniei ultimilor ani.
Doi candidati au concurat pentru un post de senator in Colegiul 8 din Bucuresti, cel mai cosmopolit oras romanesc. Partidele din care provin cei doi nu sunt importante pentru ca puterea unuia transcende orice grupare politica romaneasca, iar destinul celuilalt nu a fost pana acum legat de vreun partid.
Iulian Craciun este un tanar IT-ist de 34 de ani, cu o afacere de succes si o boala (atrofie spinala musculara) care desi i-a invins trupul, nu i-a sufocat inteligenta. Dan Voiculescu este un politician de 66 de ani, putred de bogat, un informator al Securitatii comuniste care a facut bani atat in epoca lui Ceausescu, cat si in cea a lui Iliescu.
Si Craciun si Voiculescu sunt doi oameni deosebit de puternici, dar puterea lor este din stofe cum nu se poate mai diferite: una vine din trecutul sulfuros al Romaniei staliniste, cealalta din viitorul ordonat al Romaniei europene. Pusi sa aleaga intre cele doua feluri de putere, bucurestenii au ales-o pe cea a securistului bogat si batran. Cu o majoritate covarsitoare (aproximativ 70% din voturi).
„Problema Romaniei este ca a iesit din societatea traditionala, dar o buna parte a locuitorilor ei n-au intrat inca in modernitate, in tot cazul nu in cea de factura occidentala”, scrie Lucian Boia in ceea ce este cea mai oportuna carte a anului („De ce este Romania altfel?”).
Constatarea lucida a istoricului ne poate explica de ce un personaj care in Occident ar avea sanse reale sa castige o astfel de confruntare
