CPI ne ofera doar informatii, lasandu-ne sa cautam singuri explicatiile si, eventual, strategiile de combatere. Ieri, 9 decembrie, a fost nu doar ziua alegerilor legislative, ci si Ziua Internationala Anti-Coruptie. Desigur, poate fi evidentiat efortul unor organizatii neguvernamentale si al unor lideri de opinie din tara noastra, astfel ca momentul anti-coruptie nu a trecut neobservat. Se stie ca, in ultima vreme, aceasta chestiune a fost intens politizata in Romania. Cu atat mai interesanta este, in aceste conditii, pozitionarea noastra in clasamentul mondial elaborat pornind de la perceptiile asupra coruptiei, realizat de Transparency International. Evident ca Indicele de Perceptie a Coruptiei (CPI) nu are ambitia de a fi o reflectare fidela si exhaustiva a fenomenului. Realizat pe baza opiniilor expertilor si a unor reprezentanti ai mediului de afaceri, CPI se refera strict la sectorul public al unei tari (in primul rand la politica, administratie si interfata lor cu mediul economic). Nu are ambitia de a reflecta fenomene din societate pe care obisnuim sa le includem in categoria coruptiei, dar care nu au legatura cu functionarea aparatului de stat. Ca intotdeauna, tindem sa privim pozitia Romaniei dintr-o perspectiva comparativa. Locul 66 din 174 de tari (1 fiind nivelul cel mai redus al coruptiei percepute), pe care il impartim cu Arabia Saudita si Kuweitul, nu spune, in sine, prea multe. Inaintea noastra se situeaza natiuni ale caror procese politice sunt departe de a constitui modele pentru tara noastra (Rwanda, Cuba, Iordania, Lesotho), insa vorbim aici de un clasament ce nu are in vedere calitatea sau eficienta guvernarii, ci doar perceptiile referitoare la actiunea politicienilor si administratorilor. Suntem, asa cum era de asteptat, in ultimul esalon al statelor din Uniunea Europeana, devansand doar Italia, Bulgaria si Grecia. Italia si Grecia sunt sistem