Constituţia nu constrânge preşedintele să desemneze prim-ministrul într-un interval de timp stabilit, dar practica politică românească şi precedentele create arată că, de obicei, între data alegerilor legislative şi învestitura noului Guvern se scurge aproximativ o lună, termen ce include şi negocierile pe care premierul le va avea pentru desemnarea membrilor cabinetului său.

Constituţia îl obligă pe preşedinte (art. 63, par. 3) să convoace noul Parlament în cel mult 20 de zile de la data alegerilor. În aceste 20 de zile au loc consultările dintre partidele parlamentare şi preşedinte în vederea desemnării prim-ministrului şi, de aceea, sunt esenţiale pentru stabilirea viitoarei configuraţii a majorităţii parlamentare.

Citeşte şi USL câştigă, dar nu scapă de emoţii

Cu cine se consultă preşedintele?

Articolul 103 (1) din Constituţie este fără echivoc: „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament". Constituţia nu face nici o referire la alianţe, dar liderii USL pot solicita preşedintelui să participe împreună la consultări. Întrebarea este ce se întâmplă dacă preşedintele refuză?

Dacă USL rămâne unită, atunci are posibilitatea să boicoteze consultările. În aceste condiţii, preşedintele va fi obligat să desemneze un prim-ministru de la partidele care au participat la consultări, probabil, PDL, PNŢCD, Forţa Civică (partidele componente ARD), PP-DD şi UDMR. Noul prim-ministru are la dispoziţie 10 zile (art. 103 (2)) să prezinte lista guvernului în Parlament şi să solicite votul de învestitură. Potrivit articolului 89 (1), „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlame