Băncile cu active mai mari de 30 miliarde euro şi cele ale căror active totale depăşesc 20% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării de origine vor fi supravegheate direct de către Banca Centrală Europeană (BCE).

Cele două praguri se găsesc într-un document pregătit de preşedinţia cipriotă a UE şi obţinut de Bloomberg.

Documentul oferă primele indicii referitor la compromisurile necesare pentru a implementa proiectul uniunii bancare la termenul limită asumat de lideri UE, începutul anului viitor.

Sub spectrul supravegherii directe din partea BCE ar urma să intre şi băncile europene care au subsidiare în cel puţin trei alte state membre aflate sub umbrela sistemului unic de supraveghere, indiferent de valoarea activelor, potrivit documentului.

Supravegherea "de zi cu zi" a băncilor mai mici cade în sarcina autorităţilor naţionale de reglementare, însă BCE va deţine prerogativa de a interveni "oricând, din proprie iniţiativă".

Miniştrii Finanţelor din statele Uniunii Europene se vor întâlni pe 12 decembrie pentru o nouă rundă de negocieri privind înfiinţarea sistemului unic de supraveghere bancară în cadrul BCE. Aderarea la noul sistem este obligatorie pentru ţările din zona euro şi opţională pentru restul statelor UE.

Centralizarea supravegherii băncilor la BCE trebuie efectuată înainte ca instituţiile de credit să poată fi finanţate sau recapitalizate direct de la fondul de urgenţă al zonei euro, măsură cheie pentru ruperea spiralei dintre instituţiile de credit şi datoriile de stat scăpate de sub control.

Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a cerut garanţii că BCE se va concentra pe cele mai mari bănci şi nu va încerca să uzurpe rolul autorităţilor naţionale în reglementarea creditorilor mici.

Alte ţări, printre care şi Franţa, cer ca BCE să poată interveni la oricare bancă, argumentând că sistemul