Atât victoria clară a USL cât şi înfrângerea clară a ARD sunt în rea măsură realizări ale lui T. Băsescu.

Mulţi alegători s-au dus astăzi prin viscol ca să pocnească ştampila pe USL fără măcar să se uite la numele persoanei uninominale trecute în căsuţă. Sau, în destule cazuri, s-au uitat şi au văzut pe cineva care nu le-a plăcut câtuşi de puţin. Dar alături, în căsuţa ARD, se lăţea rânjetul lui Băsescu. Şi atunci, au oftat şi au votat USL.

Din punctajul de 55%-60 % al USL, o parte importantă nu sunt voturi de încredere în Ponta, Antonescu şi ai lor. Sunt voturi negative, voturi de frustrare şi ură adunate mai ales în acest an. Susţinerea acestor oameni, USL o are de câştigat abia de acum încolo. Dacă nu va înţelege asta şi se va lăfăi cu coatele întinse pe masa puterii ca mare şi frumos învingător, primii care i se vor întoarce împotrivă vor fi tocmai aceşti votanţi ai urii.

ARD deja se minte frenetic pe sine, afirmând că au fost învinşi de campania murdară a USL. Aberaţia România Dreaptă era avortată de când şi-a pus aceste iniţiale. A realizat cea mai cenuşie şi stupidă campanie electorală a unei formaţiuni politice din România postcomunistă. Nu are lideri, are în frunte nişte fantoşe, şi asta mulţumită "politicii de cadre" a lui T. Băsescu, care a avut grijă să nu răsară nici umbră de personalitate autentică.

După ce a pierdut puterea, PDL tocmai pierde şi opoziţia.

Toate acestea au o explicaţie simplă şi cruntă: în ultimul an şi ceva, T. Băsescu a ţinut să arate la scenă deschisă că nu l-au interesat niciodată acest popor, această ţară, propriul lui partid sau guvernele pe care le-a condus, singura lui preocupare fiind exercitarea cu orice preţ a puterii personale. Un scelerat obsedat de sine însuşi.

Acum mai are o şansă, ultima, să facă şi el, o dată ca niciodată, un gest raţional şi naţional.

Să iasă la televizor, aşa cu