E atât de importantă starea electoratului?
Desigur, e importantă, în primul rând starea de spirit a electoratului învins. Dacă în 90 resemnarea era justificată fiindcă prezenţa la vot fusese uriaşă şi numărul de voturi primit de FSN era uriaş, acum avem o situaţie net opusă. O prezenţă modestă, de circa 40 la sută, şi numărul de voturi primit de învingători este foarte mic pentru ca, în perioada următoare, să îşi poată permite toate năzdrăvăniile pe care şi le-a pus în cap.
Practic, le lipseşte suportul popular
Da, dar nu neapărat în procentaj, ci în număr de voturi. Acum, Dreapta are şansa ca să câştige, la viitoarele alegeri, mai uşor voturile, deoarece sunt voturile unor oameni care au rămas acasă. Procentul de 40 la sută arată că la vot s-a dus numai electoratul USL şi, din acesta, cel scos din maşinăria de partid, împins de la spate.
Contează asta? Cifrele sunt cifre, victoria e victorie...
Sigur că contează, fiindcă USL trebuie să ia, în viitorul apropiat, măsuri nepopulare, şi nu va avea o susţinere aşa cum a avut, de exemplu, CDR în 1996. Trebuie să vă reamintesc faptul, trecut oarecum cu vederea, că duminică seara nu a fost nicio manifestaţie de entuziasm! Normal era ca simpatizanţii să se adune şi să ocupe, să zicem, tot Kiseleff- ul.
Deci se poate spune că USL a câştigat votul, dar nu şi entuziasmul popular.
Da, eu cred că nici măcar în cazul unei eventuale suspendări a lui Băsescu nu mai beneficiază de entuziasmul popular de astă vară. Şi mai cred că, dacă ar fi fost o prezenţă masivă la vot, care ar fi depăşit maşinăria de partid a USL-ului, altul ar fi fost acum rezultatul.
Şi ce înseamnă asta pentru Ponta şi tovarăşii săi politici?
În primul rând că nu îşi vor putea permite o restauraţie deplină a FSN-ismului, pentru că voturile celor care au stat acasă se pot transforma, extrem de uşor, în mişcări