După patru ani de la criza financiară globală, SUA şi Marea Britanie au prezentat prima strategie transnaţională prin care cele două ţări, gazdele unora dintre cele mai mari centre financiare ale lumii, vor să rezolve problema băncilor considerate "prea mari pentru a se prăbuşi".
Planul dă guvernelor puterea de a prelua controlul băncilor cu probleme, de a le fragmenta, de a destitui manageri şi a obliga acţionarii să suporte pierderi astfel încât salvarea instituţiilor financiare să se facă fără cheltuieli din buzunarul contribuabilului.
Planul a fost construit în jurul ideii ca o singură autoritate naţională de reglementare să preia responsabilitatea pentru supravegherea procedurii de insolvenţă pentru o bancă cu anvergură internaţională. Washingtonul şi Londra încearcă astfel să prevină incertitudinile şi confuziile de genul celor care au însoţit prăbuşirea, în 2008, a băncii americane de investiţii Lehman Brothers, în urma căreia lumea financiară a fost aruncată într-una dintre cele mai grave crize de după cel de-Al Doilea Război Mondial, scrie BBC.
Prin noua abordare, cele două guverne se vor asigura că serviciile esenţiale ale băncilor vor constinua să funcţioneze pe timp de criză, că operaţiunile din străinătate vor fi protejate şi că managerii vinovaţi sunt destituiţi.
De asemenea, băncile mari, precum Barclays şi Royal Bank of Scotland, în Marea Britanie, şi Citigroup şi JP Morgan în SUA, vor fi obligate să deţină suficient capital şi datorii pentru a putea absorbi pierderile cauzate de procesul prin care instituţia este repusă pe picioare.
"O strategie pentru instituţiile care au dat faliment sau pentru cele active la nivel global, cu importanţă sistemică, dar care sunt în procedură de faliment ar trebui să oblige acţionarii şi creditorii care nu au garanţii să-şi asume pierderi şi să facă managementul să răsp
