de N. I. DOBRA
11 decembrie 2012 23:46
9 vizualizari
A-A+
La 26 decembrie a.c. se împlinesc 50 de ani de la moartea lui Radu Stanca, personalitate polivalentă a culturii noastre. Publicarea volumului "Dăltuiri", ediţie îngrijită de Anca Sârghie şi Marin Diaconu (Bucureşti, Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, 2012) vine cum nu se poate mai bine să contribuie la completarea portretului literar al poetului, eseistului, regizorului, dramaturgului Radu Stanca, al cărui nume îl poartă actualul Teatru Naţional din Sibiu, urmaşul Teatrului de Stat creat după război.
În prefaţa cărţii, Anca Sârghie ne pune în temă: "(...) Recolta unei navigări atente prin presa românească interbelică şi prin cea a primelor decenii de după cel de-al Doilea Război Mondial constituie cuprinsul antologiei de faţă, care a fost intitulată în mod semnificativ Dăltuiri (...) Dat fiind caracterul compozit al volumului, care cuprinde poezie, teatru şi traduceri, eseuri, recenzii de carte, cronici muzicale şi de artă plastică etc., am considerat că toate intră sub cupola sensului acestei intitulări, care a fost inspirată de una din creaţiile autorului. Raţiunea editării volumului derivă din adevărul că ar fi de neînchipuit surprinderea personalităţii scriitorului şi regizorului Radu Stanca fără a lua în calcul şi antumele din publicistica vremii rămase nesemnalate (...)"
Anca Sârghie şi Marin Diaconu a făcut o muncă de Sisif pentru găsirea, strângerea şi alcătuirea acestei antologii şi n-ar fi exclus ca ea să nu fie exhaustivă, gândindu-mă (după propria-mi experienţă publicistică) la faptul că Radu Stanca o fi scris şi tipărit destule articole nesemnate ori iscălite sub pseudonim. Oricum, meritul incontestabil al realizatorilor ei constă în faptul că această culegere are caracter "integral inedit editorial, textele antologate nefiind identificate şi
