Alegerile parlamentare de duminică vor aduce în Casa Poporului nu mai puţini parlamentari, aşa cum au dorit românii la referendumul din 2009, când au decis prin vot covârşitor reducerea numărului de senatori şi deputaţi la 300, ci cu 81 de aleşi în plus. Alegerile parlamentare de duminică vor aduce în Casa Poporului nu mai puţini parlamentari, aşa cum au dorit românii la referendumul din 2009, când au decis prin vot covârşitor reducerea numărului de senatori şi deputaţi la 300, ci cu 81 de aleşi în plus.

Astfel, nu vom mai avea 469 de parlamentari, ci 550, deci cu 81 în plus decât până acum. Cu toate că sala de şedinţe a Palatului Parlamentului este una imensă, în ea existând 501 locuri, acum unii dintre aleşi vor trebui să stea în picioare sau în locul destinat jurnaliştilor sau invitaţilor la lucrările senatorilor şi deputaţilor. Această anomalie este posibilă pentru că actuala lege electorală, dată în 2008 şi nemodificată, amestecă principiile uninominalului cu cele ale proporţionalităţii. Potrivit acestui act normativ, în prima fază intră direct în Parlament candidaţii care obţin peste 50% din voturi în colegiile lor. În acelaşi timp însă, fiecare partid are dreptul la un număr de locuri direct proporţional cu voturile obţinute în teritoriu. În altă ordine de idei, după înfrângerea suferită duminică, PDL, PNŢCD şi Forţa Civică au anunţat, ieri, ruperea Alianţei România Dreaptă. Alianţa a încetat după 9 decembrie, fiind constituită doar pentru alegeri.

Noii senatori şi deputaţi, după ce vor fi validaţi de către Birourile Electorale Judeţene, vor trebui să ajungă la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, pentru a-şi lua în primire cartelele de vot, maşina de teritoriu şi locul în sala de şedinţe. Apoi fiecare va depune jurământul de credinţă în faţa colegilor, iar după ce toţi au făcut acest lucru, fiecare Cameră îşi va alege conducerea, preşedintele, cei d