Lipsa materiilor prime ieftine forţează guvernele lumii să se refugieze în spatele măsurilor protecţioniste cu tentă naţionalistă, ceea ce destabilizează preţurile şi siguranţa globală, avertizează institutul londonez de cercetări în politică externă Chatham House.
"Când statele şi guvernele apreciază că au rămas fără resurse ieftine, încearcă să păstreze mai mult pentru ele", spune Bernice Lee, analist la institutul londonez, citat de Financial Times. El face referire la limitarea exportului de alimente şi la companiile de stat care cumpără resurse din străinătate. Exemple ar fi China, Ucraina şi Argentina, care au răspuns creşterii preţurilor alimentelor din 2008 cu taxe şi restricţionarea exportului de cereale.
Dar restricţiile impuse exporturilor pot forţa partenerii comerciali să ia măsuri similare, situaţie în care preţurile cresc şi se crează o criză de încredere care cuprinde treptat tot mai multe nişe ale comerţului cu materii prime.
Astfel, aplicând politici de genul "fiecare pentru el", guvernele riscă să se trezească în războaie comerciale cu efecte devastatoare, precum degradarea mediului înconjurător şi foamete în ţările sărace.
Restricţionarea exporturilor amplifică volatilitatea preţurilor şi descurajează investiţiile în producţia nouă deoarece investitorii nu pot avea acces la preţurile ridicate de pe pieţele internaţionale, presiunile fiscale care apasă pe companii cresc, iar preţurile fluctuante adesea majorează riscurile şi scumpesc finanţarea. Un alt efect al restricţiilor comerciale este abuzul de exproprieri, frecvent în economiile emergente.
Studiul Chatham House subliniază, totodată, cum creşterea influenţei economiilor emergente a remodelat harta comerţului cu materii prime şi a creat noi interdependenţe, precum cea legată de petrol dintre Orientul Mijlociu şi China şi cea a cerealelor dintre Rusia şi Ucr
