Am trecut deunăzi pe lângă Palatul CFR, cu treburi în Piața Academician Caius Iacob, piață de la care a dispărut fântâna arteziană. Acolo, fântâna avea un loc aparte, care-i punea în relief grația de balerină, făcând o piruetă. A fost mutată în altă piață, spintecată de un zid, legată de zid, fără grație de balerină, cu orizontu-i limitat ca într-un gulag. Păcat, mare păcat. Ei bine, am ales „scurtătura” să-i fac o vizită Palatului CFR trecând prin stația de tramvai, apoi prin intersecția prin care se scurge traficul dinspre Grădiște.
Am trecut pe trotuarul îngust pe lângă Palatul CFR. Ce fațadă jerpelită, ce ușă încuiată cu lacăt și lanț, ce tencuială scorojită, ce edificiu neglijat și batjocorit, ce de afișe scorojite. Palatul CFR aparține statului și nu cumva să-și închipuie cineva că aparține vreunei babe scăpătate, cu beleaua-i căzută pe cap dintr-o moștenire. Vai și amar! Dacă statul nu ne poate proteja averea imobiliară, istoria noastră, monumentele, atunci cine poate? Poate baba care a moștenit casa de pe strada Octavian Goga numărul 60?
Peste acest palat, ca proprietari, s-au perindat atâtea guverne, s-au succedat acolo sus, puteri peste puteri, de toate culorile, votate de noi, după tirade de promisiuni. Degeaba, numai în țara lui Papură Vodă, se poate falimenta un colos ca CFR-ul. Prietene care-mi citești gândurile, pricepi tragedia? Tragedia Palatului CFR, unde își avea loc o regională a căilor ferate, apoi ce? Regionala a trecut ca celelalte direcții la Timișoara. Noi am rămas cu haosul, sărăcia și gările în ruină.
Dacă pe Palatul CFR s-a pus o placă, la fațadă, „Atenție, cade tencuiala”, am ajuns la în culmea mizeriei. Mie îmi spune „cade tencuiala”? Ție îți spune? Cui se adresează? În ce colegiu se află Palatul? Trebuie să știe cineva, de 20 de ani nu și-a schimbat adresa? Cui se adresează strigătul disperat al Palatului: „Mie î