Frigul extrem, asociat cu viscol scade brusc şi periculos temperatura corporală, astfel încât, în doar câteva minute de expunere putem suferi degerături, atrag atenţia specialiştii.

„La temperaturile scăzute care se anunţă ne putem aştepta la un val de pacienţi hipotermici sau cu degerături la camerele de gardă“, spune medicul specialist medicină de urgenţă Mihaiela Coman, de la Spitalul Militar Central, din Bucureşti.

Problema în perioadele geroase nu sunt doar temperaturile extrem de scăzute, ci efectul asupra organismului este accentuat de viteza cu care bate vântul. Cum vântul va atinge, în rafale, şi viteza de 40-50 km/h, aşa-numitul indice de răcire va coborî sub pragul critic de -32 de unităţi.

Indicele de răcire este o măsură a temperaturii resimţire şi depinde de temperatura aerului şi de viteza vântului. În situaţii de temperaturi scăzute şi vânt intens, stratul termic protector existent în jurul corpului uman este distrus. Astfel, temperatura corpului scade şi ea, iar senzaţia de frig este mai puternică decât în condiţiile în care nu ar bate vântul.

Ce temperatură resimţim, de fapt

După cât timp de expunere putem suferi degerături:

Albastru închis - 5 minute

Albastru mediu - 10 minute

Albastru deschis - 30 de minute

Cum recunoşti hipotermia

Efectele frigului extrem asupra sănătăţii pot fi majore, mai ales dacă ne expunem timp îndelungat. Atunci când este expus la temperaturi foarte joase, corpul începe să piardă căldură mai rapid decât poate să producă. Expunerea prelungită la frig va consuma, în cele din urmă, energia acumulată a organismului. Consecinţa este hipotermia sau scăderea anormală a temperaturii corporale.

Atunci când temperatura corpului scade prea mult, creierul este afectat, ceea ce face ca victima să nu mai gândească limpede sau să se mişte normal. Atunci când