Deşi Olanda şi-a construit o reputaţie de ţară permisivă în materie de drepturile omului, şi acolo, membrii comunităţii minorităţilor sexuale sunt agresaţi pe străzi, iar minorităţile etnice trebuie să se integreze, arată, într-un interviu acordat României libere, ambasadorul Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel.

Matthijs van Bonzel (n. 1956) ocupă funcţia de ambasador al Olandei la Bucureşti din 2011. Extrem de cordial şi sociabil, Excelenţa Sa a apreciat că România a făcut progrese majore în materie de respectare a drepturilor omului, de la căderea regimului comunist, în decembrie 1989, prin aderarea la structuri europene importante, precum Uniunea Europeană şi Consiliul Europei.

Excelenţa Sa a subliniat rolul educaţiei în evoluţia mentalităţilor - atât pentru tineri, care trebuie să înveţe de cât mai mici să fie toleranţi, dar şi pentru minorităţi, care, în opinia ambasadorului, trebuie să adopte principiile enunţate în Constituţia olandeză, pentru a putea fi cu adevărat cetăţeni olandezi.

Pe de altă parte, organizaţia internaţională Human Rights Watch critică Olanda pentru politicile sale restrictive pentru că, începând cu 2011, au fost promulgate o serie de măsuri care restricţionau accesul imigranţilor în Olanda, din cauza influenţei PVV (Partidului Libertăţii, partid de extremă dreapta) asupra coaliţiei de guvernământ. În plus, liderul PVV s-a confruntat, în 2011, cu acuzaţii de incitare la ură împotriva musulmanilor şi marocanilor, dar a fost achitat.

"Suntem în aceeaşi barcă", îmi explică Excelenţa Sa, când discutăm despre atacurile asupra persoanelor LGBT (Lesbian-Gay-Bisexual-Trans). "Şi la noi, lesbienele şi homosexualii sunt bătuţi extrem de frecvent pe străzi. Poate că ideea este mai larg acceptată în Olanda, ideea nondiscriminării, dar în practică avem aceleaşi probleme, trebuie să colaborăm", a punctat Matthijs van Bonzel