Dr. D. Farcaş (Cluj-Napoca) La Reghin, s-a scos la concurs un post de medic la substaţia Ambulanţei Mureş, anunţul făcându-se în „Viaţa medicală“. Nu mulţi puteau râvni acest post, crede dr. D. Farcaş, fost medic de circă (grea) în anii începuturilor: „La Reghin, săracul spital, care prevede şi gărzi, nu dispunea de 3.000 de lei ca să-şi repare maşina ce trebuia să transporte zece bolnavi pentru dializă la Tg Mureş“. Pentru cei interesaţi de postul amintit, nu s-au oferit însă date de contact convenabile: „Degeaba am încercat să contactez unitatea pe net. N-am avut cui m Publicitate ă adresa“ afirmă medicul clujean. „V-aş mai sugera să scrieţi şi despre spitalele care s-au închis şi s-au redeschis. Care este situaţia lor actuală şi care este situaţia medicilor, a personalului transferat sau cărăbănit în alte locuri. Ce fac, cum se descurcă, ce ar mai putea face?“. Dr. Constantin Lupu (Timişoara) „În primul rând, vechea mea durere, pe care am discutat-o şi la OMS – divizia pentru Europa (Copenhaga), despre lipsa unor specialişti, deci a unei specialităţi dedicate sănătăţii mintale. Mulţi vorbesc despre această sănătate, dar cu multe scăpări. Şi întrunirile descrise de dv. şun articol semnat de subsemnataţ se referă la boala de depresie şi nu la prevenirea ei. Am lucrat direct cu anxioşi-depresivi creaţi de trăiri şocante («stresante») acute: naturale şi antropice. Cea mai serioasă agresiune antropică este războiul militar sau civil şi diversele forme de holocaust şi genocid. Revoluţiile sunt tot războaie: eu am trăit al Doilea Război Mondial şi am fost permanent în mijlocul revoluţiei din 1989, la Timişoara. Apoi, am făcut un bilanţ al suferinţelor anxios-depresive şi comportamentale după Revoluţie, care au fost mai multe la copii şi tineri decât la adulţi. (…) Urmările traumelor psihice din toate agresiunile acute (psihotraume acute) se încadreaz