Definiţie: Perversiune = Acţiunea de a perverti; Alterarea unei funcţiuni normale. (Scriban, 1939)

Alegerile legislative de duminică nu au fost surprinzătoare, afirmă majoritatea analiştilor. Victoria Uniunii Social Liberale era scontată şi chiar şi procentajul confortabil obţinut. Am putea fi tentaţi să spunem că alegerile parlamentare s-au înscris în zona normalităţii. Nu este însă aşa, multe lucruri arătând strâmb după acest scrutin: unele dintre lucruri s-au sustras din sfera firescului tocmai din cauza unui sistem electoral prost întocmit, altele ţin de năravurile dâmboviţene, în timp ce sunt aspecte care aparent se includ în categoria "real politik", numai că aşa cum au fost realizate ne trimit direct în paradox.

Sistemul electoral cu vot uninominal, tot o fugă din calea alegătorului

Votul uninominal a fost fetişizat atunci când încă alegătorii puneau ştampila pe liste. Ideea că nu mai laşi la îndemâna şefilor de partide să înşire ei în ordine candidaţii şi că cei care solicită votul au o relaţie mai directă cu alegătorii a surâs cetăţenilor cărora le-a fost prezentată superficial. Vedem că deja la două rânduri de scrutinuri calitatea Parlamentului nu s-a ameliorat, iar legătura dintre votanţi şi aleşi nu a devenit una mai strânsă. Alegerile de duminică ne-au arătat că tot mai mult a contat pe cine au pus partidele să candideze în colegii, alegătorii fiind captivi finalmente. În plus, mulţi dintre foştii parlamentari au schimbat colegiile, evitând să fie traşi la răspundere de cei care i-au ales înainte.

Parlamentul-acordeon

Un alt mare neajuns al sistemului este acela că lasă loc unor enormităţi, cum ar fi nealegerea celui care obţine cele mai multe voturi într-un colegiu sau redistribuirea ciudată care lasă loc unor stimulente perverse. Au fost cazuri în care lideri de organizaţie şi-au sabotat propr