Săptămâna trecută, dr. Raed Arafat, ministrul sănătăţii, a comu­nicat rezultatele investigaţiei misiu­nii comune de suport a OMS/ECDC pentru evaluarea reacţiilor adverse la vaccinul BCG. Potrivit acesteia, din cei 136.000 de copii vaccinaţi, începând din iunie 2011, cu primul lot de vaccin BCG-SSI, 134 au prezentat reacţii adverse – locale, uşoare până la moderate, repre­zentate în special de noduli limfatici măriţi şi ocazional de abcese şi ulceraţii, nefiind raportate compli­caţii severe. Cazurile au fost uniform răspândite la nivelul ţării, absenţa unei aglomerări sugerând că nu au existat erori sistematice de tehnică de administrare. 63% din copiii cu reacţii adverse au primit o formă de tratament (mai mult decât în alte ţări sau în literatura de specialitate), deşi recomandările româneşti stipulează că numai reacţiile severe trebuie tratate. Introdus de peste 80 de ani şi autorizat în 46 de ţări (dintre care cel puţin 20 din Europa), vaccinul BCG-SSI are o reactogenicitate uşor mai mare decât cel produs anterior de Institutul Cantacuzino, reacţiile adverse observate nepu Publicitate ­nând la îndoială siguranţa folosirii sale şi deci neducând la oprirea vaccinării sau schimbarea produ­sului. Suspendarea vaccinării în ţara noastră a fost doar o măsură de precauţie, care să permită adre­sarea suspiciunilor publice apărute. În România, unde prevalenţa TB este mare, vaccinul BCG şi-a arătat de-a lungul timpului beneficiile, contribuind la reducerea la jumătate a numărului de cazuri de TB la copiii sub 14 ani în ultimul deceniu. De altfel, în cele şase luni în care vaccinul nu a fost disponibil anul trecut, s-a constatat clinic o sporire a cazurilor severe de TB la copii. În concluzie, s-a dispus reluarea imediată a vaccinării BCG, noul program urmând să includă ghiduri pentru administrarea vaccinului, urmărirea şi tratamentul reacţiilor adverse, să reîntă