În primele 10 luni din 2012, alimentele şi băuturile cumpărate de România din afara graniţelor au însumat 3,35 miliarde de euro. Agricultura rudimentară este principala cauză a dependenţei noastre de importuri.
Pentru o ţară ca România, despre care se spune că ar fi „eminamente agrară“, importurile de alimente, băuturi şi (mai ales) produse agroalimentare procesate ar putea fi un motiv de îngrijorare, dacă nu chiar de ruşine. Şi totuşi, în ultimii ani aceste importuri au crescut vertiginos, inclusiv în 2011 – considerat ca fiind cel mai bun an agricol de după Revoluţie, iar în primele 10 luni din 2012 am ajuns la un nou maxim, după cum reiese din datele centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Exportăm porci, importăm carne
Cu 3,35 miliarde de euro (7,3% din total importuri), achiziţiile noastre de alimente străine le devansează pe cele de materii prime şi materiale (3,6%), ceea ce arată decalajul calitativ al comerţului exterior. Altfel spus, în loc să importăm materii prime pentru a le procesa şi apoi exporta ca produse finite, procedăm exact pe dos: trimitem peste graniţă animale, seminţe şi cereale, apoi cumpărăm de la străini carne, aulaturi, dulciuri şi alte alimente gata procesate, care au o valoare adăugată semnificativ mai mare, fiind implicit mai scumpe.
Un studiu mai amplu referitor la comerţul exterior cu produse alimentare, realizat recent de Ministerul Agriculturii şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), arată că pe primul loc în topul importurilor din ultimii 10 ani se situează detaşat carnea, urmată de dulciuri, tutun, preparate diverse şi, atenţie, reziduuri alimentare. În schimb, la export stăm bine cu cerealele, seminţele şi animalele vii.
Atenţie la calitate!
Din ce cauză importăm hrană şi exportăm produse agricole nepreparate? „În primul r
