Primari de oraşe, viceprimari, dar şi o sumedenie de consilieri judeţeni şi locali vor părăsi administraţia pentru a deveni parlamentari.
Administraţiile locale au devenit banca de rezerve pentru partidele parlamentare. În lipsă de ceva mai bun, USL, cu precădere, a fost nevoit să apeleze la actualii consilieri judeţeni ori locali, pe care i-a trimis în Parlament. Numărul de mandate obţinut a fost cu mult mai mare decât sperau reprezentanţii acestei alianţei politice. PNL, de exemplu, a devenit partidul politic cu cel mai mare număr de parlamentari din Transilvania şi Banat. Liderii ARD au reuşit, in extremis, să se salveze tot cu ajutorul voturilor date de ardeleni. Aşa ar fi fostul premier, Mihai Ungureanu, preşedintele PDL, Vasile Blaga, fostul secretar general al PDL, Ioan Oltean, dar şi foştii miniştri Traian Igaş, Ion Ariton, Lucian Bode, Claudia Boghicevici, dar şi fostul consilier guvernamental Andreea Paul. Pe lista parlamentarilor USL se afle, de asemenea, foşti ori actuali miniştri, cum ar fi Ovidiu Silaghi, Mariana Câmpeanu ori Ilie Sârbu. Dintre parlamentarii PPDD, doar Monica Iacob - Ridzi a fost ministru al Tineretului şi Sportului, însă din partea PDL. UDMR a reuşit să îi trimită în Parlament pe fostul vicepremier Bela Marko, dar şi pe foştii miniştri Laszlo Borbely, Hunor Kelemen sau Attila Korodi. În schimb, a pierdut fostul candidat la Preşedinţia României, Gyorgy Frunda.
Timişul are 20 de parlamentari, Clujul doar 14
Tot în Transilvania şi Banat se află multe dintre birourile parlamentare ale reprezentanţilor minorităţilor naţionale. Acestea, împreună cu acordarea unor mandate suplimentare, au creat o situaţie schizoidă. Astfel, deşi Clujul are mai mulţi alegători decât Timişul, judeţul lui Emil Boc are doar 14 parlamentari, iar cel în care a candidat Vasile Blaga are 20 de parlamentari. „Este o situaţie complet aiurea. Este,