Pe 11 decembrie 2011 se stingea unul din portarii importanți ai Aradului în deceniile trecute, Viorel Butaru. Crescut la UTA, avea să fie părtaș mai apoi în lotul Chimiei Rîmnicu-Vâlcea pe când cei din Zăvoi uimeau România și câștigau Cupa din postură de divizionară secundă. „Dudu”, cum l-a reținut lumea fotbalului arădean, a revenit la prima echipă a UTA-ei. Acolo a avut de luptat cu generația de portari-titani ai Aradului, începând cu Gornea și continuând cu Vidac, Iorgulescu sau Jivan.

Viorel Butaru s-a consacrat la Vagonul Arad. A fost numărul unu din poarta „vagonarilor” mai bine de zece ani, pe când echipa din Banu Mărăcine reprezenta un mare punct de atracție. A avut fotbaliști de valoare alături, precum Ardelean, Gall, Borugă, Simon, Croitoru, Coraș, Hamza, Juhasz, Cilian, Drăuceanu, Lăzureanu II, Nadiu, dar și Domide sau Brosovszky, și mulți-mulți alții din marea familie vagonară. Recunoscut pentru sobrietatea de pe teren și nu doar, dar și pentru siguranța oferită echipei, a rămas pe retină drept unul dintre cei mai constanți portari arădeni. A fost secundul lui Gigi Borugă la Vagonul în preajma anilor 90, revenind în circuit după un deceniu, împreună cu Dan Cuedan la UTA, Victoria Nădlac sau Voința Mailat. Ultima bornă fotbalistică a fost Șoimii Lipova, în 2008.

Familia, prietenii din viața de zi cu zi și cei din lumea fotbalului au prins duminică o lumânare pentru cel supranumit „Pândarul de pe linia porții”. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Pe 11 decembrie 2011 se stingea unul din portarii importanți ai Aradului în deceniile trecute, Viorel Butaru. Crescut la UTA, avea să fie părtaș mai apoi în lotul Chimiei Rîmnicu-Vâlcea pe când cei din Zăvoi uimeau România și câștigau Cupa din postură de divizionară secundă. „Dudu”, cum l-a reținut lumea fotbalului arădean, a revenit la prima echipă a UTA-ei. Acolo a avut de luptat cu gene