Directorul Observatorului astronomic al Vaticanului, preotul José G. Funes, avertizează că ipotezele maya privind sfârşitul lumii sunt "false", explicând că, din punct de vedere creştin, nu va exista un sfârşit al lumii, ci o transformare a acesteia, spre viaţă, într-un moment viitor care ne este încă, inaccesibil.
"Oamenii au avut mereu întrebări despre originea lor şi despre existenţă. De unde venim şi unde mergem? Aceasta este întrebarea care a străbătut mileniile. De multe ori, la această întrebare pot fi date răspunsuri neraţionale. În presă şi pe Internet, se vorbeşte zilele acestea despre sfârşitul lumii, pe care mayaşii l-ar fi prevăzut pe 21 decembrie 2012. Dacă facem o căutare pe Google, pe acest subiect sunt 40 de milioane de rezultate. Conform acestei aşa-numite profeţii, ar urma să se producă o aliniere a planetelor şi a Soarelui cu centrul Căii Lactee, precum şi o inversare a polilor magnetici ai Terrei. Nu merită să discutăm fundamentele ştiinţifice ale acestor afirmaţii, evident false", explică, în revista oficială a Vaticanului, Osservatore Romano, preotul José Gabriel Funes, directorul Observatorului astronomic al Bisericii Romano-Catolice.
"În 2003, când predam la Universitatea din Tegucigalpa, în Honduras, un curs de astronomie extragalactică (...), am avut ocazia de a vizita ruinele maya de la Copán şi de a admira de aproape marile capacităţi de observare a cerului pe care le aveau aceste popoare. În orice caz, nu îşi puneau problema dacă Pământul sau Soarele erau în centrul universului. Erau interesaţi mai mult de găsirea logicii repetitive în evenimentele trecute, pentru a putea prezice viitorul. În cultura maya, timpul avea o dimensiune ciclică, repetitivă. Astronomia se dezvolta în funcţie de politică şi religie, cu obsesia ciclicităţii temporale", adaugă oficialul Vaticanului.
"Până acum, acestea sunt ipotezele cosmologice
