Am aflat cu uimire, de duminică încoace, cum în România face ravagii o nouă epidemie. Toate vehiculele media – fie ele scrise sau audio-vizuale – s-au întrecut în a trage semnale de alarmă, cu mijloace specifice: titluri de o şchioapă, declaraţii ale specialiştilor, îngrijorări. Reţelele sociale au preluat şi ele ştirile alarmante, utilizatorii s-au întrecut în a-şi exprima, cât mai compe­tent, opiniile despre anunţata epidemie. Editorialiştii nu puteau, desigur, să nu includă severa problemă de sănătate printre serioasele tare care plasează România la coada lumii civilizate. Despre ce este vorba? Au lipsit, totuşi, cozile de la camerele de gardă, ambulanţele parcă nu au fost solicitate mai abitir ca altădată. Şi totuşi, presa… Anunţă sus şi tare că, din doi români, unul este supraponderal. Mai punem doi şi găsim sigur unul obez. A venit epidemia de obezitate şi ne-a prins nepregătiţi? Cei mai puţin avizaţi aşa ar crede, citind ziarele româneşti. Ca şi cum s-ar fi publicat cele mai fierbinţi statistici realizate de specialişti, cuantificând obezitatea din România şi situând ţara noastră într-un context european. Ironia e că da, statisticile s-au publicat; da, sunt recente; da, vin din surse credibile. Dar nu, nu despre ele scrie presa. Orice epidemie – şi cea de obezitate, care planează spectral asupra României, de duminică încoace, nu face excepţie – trebuie investigată. Ancheta epidemiologică, în acest caz, este însă simplă. Într-o mare majoritate, toate alarmele trase citează invariabil Agerpres şi un comunicat de presă. Sursa primară a agenţiei de ştiri? „România se află pe locul al treilea în Europa cu 50% din populaţie supraponderală şi 25% obeză, afirmă lector dr. Lygia Alexandrescu, specialist în nutriţie (s.n.), într-un comunicat de presă transmis duminică“. Desigur, e un pic surprinzător că respectivul distribuitor de conţinut nu precizează ş