• la parlamentarele de duminică, unii alegători au preferat să dea votul rutenilor, tătarilor turco-musulmani ori croatilor, numai ca să nu îi sprijine pe cadidatii care aveau sanse de reusită n
Mai bine date de pomană decît să fie valorificate de cadidati în care oamenii nu mai au încredere! Asa cu gîndit cîteva mii de pietreni care duminică, 9 decembrie, au depus un efort pentru a iesi din casă si s-au prezentat la urne, dar nu au dat votul unor candidati care le-ar fi valorificat pentru a ajunge în Parlament, ci au stampilat la nimereală, convinsi fiind că optiunea lor e în van. În judetul Neamt au strîns voturi - de la peste o sută de mii pînă la cîteva zeci, reprezentantii celor 25 de formatiuni politice si aliante, care si-au desemnat candidati pentru Camera Deputatilor. La fel s-a întîmplat si cu cei sapte candidati care au rîvnit la un mandat de senator, voturile lor fluctuînd de la peste 110.000, la peste 400. E greu de crezut că printre nemteni chiar trăiesc atîtea natii, care au votat asa cum i-a „chemat sîngele“.
Cea mai slabă încredere în „croatii din România“
Conform proceselor verbale centralizatoare, în judetul Neamt, cele mai multe voturi pentru Camera Deputatilor au adunat cei opt candidati ai USL, împărtiti pe tot atîtea colegii - 114.907 la număr. La o distantă apreciabilă - 31.872 de voturi - se situează candidatii ARD. Partidul Poporului Dan Diaconescu a adunat din cele opt colegii din Neamt 25.020 de voturi si toate celelalte formatiuni politice au adunat sub 4.000 de voturi. Din rîndul acestora, trei au între 2.700 si 3.900 - PRM, PER si Partidul Popular. Celelalte formatiuni au sub 400 de voturi si toate acestea reprezintă minorităti - germani, albanezi, maghiari, rusi lipoveni, romi, bulgarii din Banat, italieni din România, evrei, eleni, macedoneni, armeni, turci, sîrbi, tătari turco-musulmani, slovaci si cehi
