Scaderea salariilor, la nivel mondial, pune in pericol atat economia, cat si unitatea sociala, potrivit unei analize.
In anii dinaintea crizei financiare, gospodariile au acumulat datorii, incercand sa contracareze efectul scaderii salariilor si a consumului, in raport cu cei mai bogati. Insa, in prezent, bancile nu mai acorda credite atat de usor, iar diferenta de venituri dintre cei bogati si cei cu venituri medii sau mici se adanceste si mai mult.
In Statele Unite, procentajul din PIB atribuit castigurilor salariale a scazut cu 10%, din 1970 pana in prezent, pana la 43%, in timp ce "felia" alocata companiilor, reprezentand profituri dupa taxe, s-a dublat pana la 12% din 2005, grupul financiar HSBC numind aceasta statistica una din cele mai "inspaimantatoare" din domeniul finantelor.
"Nu a existat niciodata o inegalitate atat de mare in SUA. Visul american s-a transformat in cosmarul american in ultimii 20 de ani", a declarat Marino Valensise, director de investitii la Baring Asset Management, citat de Reuters.
Potrivit unui indice care masoara distribuirea averilor in SUA, veniturile medii de astazi nu sunt mai mari decat in urma cu 20 de ani.
Insa fenomenul nu apare doar in Statele Unite. In 23 din 31 de state monitorizate de Organizatia Internationala a Muncii diferenta de venituri dintre cele mai sarace 10% gospodarii si cele mai bogate 10% a crescut, din 1995 pana in prezent.
In schimb, intre 1999 si 2011, productivitatea in tarile dezvoltate a crescut de doua ori mai mult decat majorarea salariilor. Cu alte cuvinte, productivitatea nu s-a reflectat si in castigurile angajatilor.
Din cauza preturilor in crestere, oamenii s-au vazut nevoiti sa apeleze la creditele acordate foarte usor, acestea devenind o sursa de consum.
Si mai grav este faptul ca salariile au scazut
