Fondurile de garantare ar trebui să fie şi ele incluse în componenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), care, dacă va fi creată, ar urma să aducă la un loc Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), consideră Ionel Blănculescu, secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri (CCMA).
Potrivit domniei sale, este necesar ca fondurile noastre de garantare să fie atent supravegheate de o autoritate competentă, astfel încât să fie prevenite unele fraude bancare de genul celor puse sub cercetare de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor, de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Ionel Blănculescu ne-a explicat: "La noi, există două tipuri de corupţie: corupţia publică şi corupţia privată. Deja se văd semnele corupţiei private, iar ceea ce se întâmplă acum în sectorul bancar este o componentă a acestui tip de corupţie, unde regăsim aproximativ aceleaşi ingrediente ca la corupţia publică. Evenimentul de ieri (n.r. frauda bancară de 85 de milioane de euro), care vine în continuarea celui de acum două luni, reprezintă o reflectare a lăcomiei şi a goanei după profit, cu orice preţ. În condiţii normale, în lipsa unui fond de garantare, arhitectura noastră bancară nu ar permite un astfel de derapaj, de 85 de milioane de euro.
Este imposibil acest lucru, deoarece acţionarii străini ai băncilor au introdus în România un sistem de analiză a riscurilor care se practică pe plan european, ceea ce face, practic, imposibilă fraudarea unei bănci de un asemenea calibru (nr. cum este BRD) cu astfel de sume. Singura posibilitate logică de a se întâmpla aşa ceva este ca suma creditată să fie garantată de stat, situaţie în care putem accepta ideea că banca «mai închide ochii». Există anumite informaţii, sper să nu se
