O construcţie puternică începe cu o fundaţie solidă. O echipă robustă are un portar sigur.
Unii cred că soarta poate fi descifrată dacă ştii să citeşti harta liniilor ce-ţi străbat palma. Alţii spun că norocul şi-l face şi omul. Nici sportivii nu fac excepţie de la grila prin care încercăm să ne explicăm misterele vieţii. Totuşi, în cazul sportivilor se impune o precizare. Dacă talentul nu e dublat de caracter, viaţa petrecută pe teren e mai scurtă sau e anostă. Mario Felgueiras e o garanţie că succesul răsplăteşte munca, perseverenţa şi respectul pentru profesie. În CV-ul său sunt tot atâtea împrumuturi câte linii îi brăzdează palma. Nu s-a plâns,
n-a abandonat, s-a pregătit la fel de serios. A ajuns la Braşov graţie recomandării celui mai eficient scouter care monitorizează fotbalul portughez, antrenorul Toni Conceicao. Nu a dezamăgit, a fost integralist în toate cele 34 de meciuri, adică 3.060 de minute. O performanţă greu de egalat chiar şi în blamatul nostru campionat.
Vorbeam de caracter. Pe final de sezon, când lucrurile erau încurcate în lupta pentru titlu, Braşovul lui Ionuţ Badea, teoretic ameninţat cu retrogradarea, şi-a predat steagul în Gruia. Nici un pic de ambiţie, iar Hadnagy i-a făcut concurenţă lui Mr. Bean, când a blocat balonul în careu ca un voleibalist la blocaj. Haţegan a acordat penalty, iar Cadu, care de regulă nu e generos în astfel de momente, nu l-a putut păcăli pe Felgueiras! Peste puţin timp, goalkeeperul era chemat la Cluj
să-l înlocuiască pe Beto. CFR a plătit 500.000 de euro echipei din Braga pentru a-l achiziţiona. Ce o fi fost în mintea portughezilor când l-au cedat?
Astăzi, nimeni nu mai plânge în Gruia după Beto. Felgueiras a câştigat ambele dueluri directe şi a apărat fantastic la Istanbul şi Manchester. Nu e perfect, le-a făcut cadou un penalty elveţienilor de la Basel, a fost neinspirat la înfrâng