Politică şi literatură – literatură şi politică. Se poate vorbi la infinit despre această relaţie cultivată de unii autori, evitată cu obstinaţie de alţii. Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti – al cărui slogan arată un angajament politic: „de la Est la Vest, de la Vest la Est“ – e o scenă extrem de utilă pentru dezbateri de acest fel. Una dintre discuţiile, din păcate ratate, ale acestei ediţii a fost tocmai relaţia dintre literatură (sau, mai precis, dintre anumite romane româneşti) şi istoria recentă. Desigur, nici unui scriitor nu-i place să spună că în cartea lui e vorba despre comunism. Ar fi, evident, o simplificare inutilă şi absurdă. Dar tema se regăseşte – că vrem, că nu vrem – în destule cărţi apărute în ultimii ani. Nu, la noi nu e neapărat o tendinţă a literaturii înseşi, ci mai degrabă o tendinţă a receptării. Poate că pur şi simplu cititorii şi-au dezvoltat o anumită sensibilitate pentru tema memoriei comunismului şi intră în alertă de fiecare dată cînd o descoperă într-o carte. Imaginea de fundal, timpul acţiunii, anumite personaje, chiar şi o replică sînt semne care pot induce interpretări la care autorul poate nici nu s-a gîndit. Chiar dacă exemplele sînt puţine, trendul există – el nu e indus de cantitatea cărţilor, ci de forţa ilustratoare.

DE ACELASI AUTOR Cinci cuvinte - Anul cultural 2012 De ce s-a supărat Obélix - şi a plecat în Belgia Mulţumim, FILB Ziarele işi scriu ferparul În discuţia moderată de Marius Chivu la FILB, şi Lucian Dan Teodorovici, şi Filip Florian au sărit ca arşi înţelegînd greşit că moderatorul le-ar imputa înscrierea într-un trend al literaturii despre comunism. Evident, nu de trend era vorba, şi cu atît mai puţin de o tentativă de comercializare a literaturii prin adaptarea la nişte aşteptări ale publicului; ci de coincidenţa unor preocupări pentru trecutul recent. Lucian Dan Teodorovici însuşi recu