Miniştrii de Finanţe din UE au ajuns joi la un acord care va aduce multe din băncile europene sub autoritatea unui singur organism de supraveghere, iar guvernele speră că măsura va reprezenta un pas important spre rezolvarea crizei datoriilor suverane.

Banca Centrală Europeană (BCE) va supraveghea cele mai importante şi cele mai vulnerabile instituţii de credit din zona euro, dar şi din alte ţări UE care aleg să se alăture noului organism anul următor. După ce preia controlul, BCE va putea forţa băncile să-şi consolideze rezervele de capital şi chiar să le închidă pe cele nesigure, scrie Wall Street Journal.

Ministrul german de Finanţe german, Wolfgang Schauble, a afirmat că parlamentele naţionale vor putea ratifica până la sfârşitul lunii februarie noua autoritate de supraveghere, “care ar trebui să fie funcţională până la începutul lunii martie”.

Înţelegerea, care trebuie avizată şi de Parlamentul European, rezolvă primul obstacol către transformarea zonei euro într-o uniune bancară, al cărei scop este ruperea legăturilor dintre băncile slabe şi guverne.

Costurile uriaşe ale salvării unor bănci mari de la faliment au obligat deja Irlanda, Spania şi Cipru să ceară ajutor financiar zonei euro, iar guvernele au fost nevoite să se îndatoreze suplimentar în acest proces. Din acest motiv, liderii zonei euro au decis în iunie ca odată intrată în vigoare uniunea bancară să permită fondurilor de urgenţă să recapitalieze direct băncile.

Nu a fost luată joi o decizie fermă privind momentul în care va începe recapitalizarea directă a instituţiilor de credit, întrucât miniştrii de Finanţe au lăsat în seama BCE să anunţe când este pregătită să-şi asume responsabilitatea pentru băncile pe care ar urma să le supravegheze.

BCE urmează să supravegheze bănci care au active de cel puţin 30 de miliarde de euro, reprezintă mai mult de 20% din PIB al ţă