Aflată între ciocan și nicovală din cauza dobânzilor negative la depozite și a celor ridicate la creditele în lei, economia trebuie să lupte cu inflația pentru a salva economiile populației

De circa două luni avem dobânzi real negative la depozite. Cât de benefic este acest fenomen pentru economia românească și cât timp va dura acest fenomen?

Potrivit lui Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, o dobândă real negativă este favorizată într-o țară în care ponderea datoriei publice în PIB este mare, populația crește rapid, are o reputație bună în combaterea inflației, se finanțează prioritar pe piața bursieră, nu are dificultăți de a se finanța extern etc. În astfel de situații se regăsesc SUA și Anglia, care sunt economii bazate pe finanțarea bursieră în proporție de peste 75%.

Invers, un stat ca România sau Polonia va favoriza dobânzi real pozitive când ponderea datoriei publice în PIB este mică, reputația în combaterea inflației este îndoielnică, finanțarea este preponderent bancară. O politică monetară relaxată este medicament pentru unele state, dar poate fi un drog pentru altele“, a afirmat Valentin Lazea la o conferință organizată recent de revista „Finanțiștii“. El mai spune că România nu are nevoie de dobânzi mici sau negative pentru a avea creștere economică (în România, PIB per capita crește din scăderea sporului natural), ci de reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor bugetare.

Cealaltă dilemă care pare să frământe mediul economic este legată de creditarea în lei. „Diferențialul de dobândă dintre lei și euro se situează în prezent la 5,25% în ceea ce privește dobânda nominală și la 2,75% atunci când vorbim de dobânda reală“, a precizat Sergiu Manea, vicepreședinte BCR. „Ratele înalte ale dobânzilor în lei sunt explicate de ratele înalte ale inflației, peste inflația zonei euro, însă materializarea riscului valutar pr