Da, la Focşani sau în alte oraşe, printre blocurile ridicate în anii ’70-’80 ai secolului trecut se mai poate vedea o arhitectură care a rezistat „sistematizării“ brutale a epocii de aur. Păstrarea acestor edificii se datorează adeseori intervenţiei unor arhitecţi şi urbanişti care, la vremea respectivă, au ştiut să le ascundă vigilenţilor ochi ai responsabililor ideologici ai epocii. Astfel încît, adeseori le descoperim întîmplător şi fără să fim pregătiţi cu minime cunoştinţe despre existenţa lor.

Conform pisaniei, biserica cu dublul hram „Naşterea Sfintei Fecioare Maria“ şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Focşani a fost zidită la 1815 de către serdarul Constantin Robescu, pe terenul pe care îl deţinea în oraşul muntenesc. Numele ctitorului a făcut ca biserica să fie cunoscută sub numele de biserica Robescu. Ea mai este menţionată şi ca biserica Sfinţii Împăraţi, primul hram dispărînd, în timp, din titulatura bisericii.

DE ACELASI AUTOR Contele de Rîmnic Evanghelie Zappa şi reşedinţa lui de la Broşteni, Ialomiţa La Căiuţi Bumbeşti-Livezeni Deşi se afla în apropierea caselor familiei Robescu, biserica nu era una de curte, ci una destinată orăşenilor şi era închisă într-o incintă de zid care cuprindea şi o casă parohială. În imediata apropiere se afla – din 1697 – o fîntînă construită la porunca lui Brâncoveanu şi care mai funcţiona în 1870.

Informaţiile asupra bisericii sînt destule. Ştim, de pildă, că la 6 decembrie 1832, slujba oficială organizată în cinstea generalului Kiseleff, în prezenţa acestuia, are loc în „biserica zisă a Robescului“; mai ştim că la cutremurul din 11 ianuarie 1838 turnul şi împrejmuirea de zid ale bisericii au avut de suferit. Cutremurul, apoi marele foc din Focşani din 1854 afectează biserica.

În 1893, Iancu C. Robescu – urmaş al ctitorilor – oferă biserica Ministerului de război „pentru a servi de cap